Ieri am fost la una din manastirile din Ardeal si am ramas contrariata la vederea unei imagini pe care, recunosc, nu ma asteptam s-o vad intr-o biserica ortodoxa: doi clopotei de vant atarnati la geamul camerei unui calugar.

Ceea ce stiam eu despre acesti clopotei confectionati din metal, ceramica, lemn sau alte materiale rezonante, este ca sunt elemente specifice si foarte populare in arta Feng Shui, cu scopul de a restabili armonia si vitalitatea mediului in care sunt amplasati. Acestia atrag norocul si prosperitatea sau scad inflentele unor zone cu efecte negative. Cu alte cuvinte bogatia, fericirea, dragostea, norocul depind de acestea si de alte obiecte pe care le avem in case, de modul in care le aranjam si le combinam armonios.

Cu totii ne gandim zi de zi cum sa traim mai bine si cum sa avem mai mult. Se intampla de multe ori sa uitam de cea mai simpla modalitate de a primi ceea ce ne dorim – rugaciunea si recurgem la tot felul de alte metode – amulete, superstitii, etc. Cred ca e important sa avem grija ca o simpla curiozitate sa nu devina la un moment dat o grija permanenta de a pastra, ordona si inmulti obiectele aducatoare de noroc. In paginile Sfintei Scripturi nu gasim nicaieri indemnul de a sluji materiei. Invatatura ortodoxa ne arata ca energiile datatoare de viata, sanatatea, norocul, dragostea le primim prin lucrarea Sfintelor Taine, si nu prin insiruirea corecta de obiecte.

Nu am scris acest post pentru a-mi exprima parerea pro/contra Feng Shui. Dar, cel putin cat am reusit eu sa inteleg, pozitia bisericii fata de obiectele care atrag norocul este destul de ferma (chiar citeam zilele trecute un articol al Parintelui Cleopa – http://ortodoxie.trei.ro/diverse/Sfaturi_ortodoxe/33noroc.htm). Si atunci, fara a avea intentia sa judec, nu pot sa nu ma intreb: ce cauta obiecte aducatoare de noroc, folosite intr-o filosofie orientala, intr-o manastire ortodoxa? E vorba de o naiva necunoastere a simbolisticii acestor obiecte? E vorba de largirea orizonturilor bisericii ortodoxe?